Forma fliuștură este o variantă a lui fleștură.
6 definiții pentru fleștură
Explicative DEX
fleștură sf [At: ȘEZ. II, 227 / V: fliș~, fliuș~ / Pl: ~re / E: ns cf fleoarță, fleandură, fluștura, fleștenic] (Reg; dep) 1 Fleoarță (1). 2 (îf fliuștură) Femeie cu apucături urâte. 3 (Îf fliștură) Fată nebunatică, aiurită Cf codană, poșidic.
❍FLEȘTURĂ sf. pop. Olten. Mold. = FLEOARȚĂ.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
fliștură sf vz fleștură
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
fliuștură sf vz fleștură
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Argou
fleștură, fleșturi s. f. prostituată
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
fleștură, fleșturi, s.f. (reg.) 1. femeie depravată, stricată. 2. fată nebunatică, sărită din țâțâni, nestatornică.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: fleștură
fleștură substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
fliștură substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
fliuștură substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||