2 intrări

6 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FLENDURÍT, -Ă, flenduriți, -te, adj. (Fam.; despre îmbrăcăminte) Zdrențuit. – Fleandură + suf. -it.

FLENDURÍT, -Ă, flenduriți, -te, adj. (Fam.; despre îmbrăcăminte) Zdrențuit. – Fleandură + suf. -it.

flendurit, ~ă a [At: ALMANAH, LIT. I /I 45 / Pl: ~iți, ~e / E: fleandură + -it] (Fam; d. îmbrăcăminte) Zdrențuit2.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FLENDURÍ vb. v. găuri, rupe, sfâșia, uza, zdrențui.

flenduri vb. v. GĂURI. RUPE. SFÎȘIA. UZA. ZDRENȚUI.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

flendurít, -ă, flenduriți, -te, adj. – Zdrențuit. – Din flenduri.

flendurí, flenduresc, vb. tranz, refl. – A (se) rupe, a (se) zdrențui, a (se) sfâșia. – Din fleandură.

Intrare: flendurit
flendurit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • flendurit
  • flenduritul
  • flenduritu‑
  • flenduri
  • flendurita
plural
  • flenduriți
  • flenduriții
  • flendurite
  • flenduritele
genitiv-dativ singular
  • flendurit
  • flenduritului
  • flendurite
  • flenduritei
plural
  • flenduriți
  • flenduriților
  • flendurite
  • flenduritelor
vocativ singular
plural
Intrare: flenduri
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • flenduri
  • flendurire
  • flendurit
  • flenduritu‑
  • flendurind
  • flendurindu‑
singular plural
  • flendurește
  • flenduriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • flenduresc
(să)
  • flenduresc
  • flenduream
  • flendurii
  • flendurisem
a II-a (tu)
  • flendurești
(să)
  • flendurești
  • flendureai
  • flenduriși
  • flenduriseși
a III-a (el, ea)
  • flendurește
(să)
  • flendurească
  • flendurea
  • flenduri
  • flendurise
plural I (noi)
  • flendurim
(să)
  • flendurim
  • flenduream
  • flendurirăm
  • flenduriserăm
  • flendurisem
a II-a (voi)
  • flenduriți
(să)
  • flenduriți
  • flendureați
  • flendurirăți
  • flenduriserăți
  • flenduriseți
a III-a (ei, ele)
  • flenduresc
(să)
  • flendurească
  • flendureau
  • flenduri
  • flenduriseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

flendurit

etimologie:

  • Fleandură + sufix -it.
    surse: DEX '98 DEX '09