Definiția cu ID-ul 872652:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FLĂCẮU, flăcăi, s. m. Tânăr neînsurat; fecior, june. ◊ Flăcău tomnatic (sau stătut) = bărbat care a trecut de prima tinerețe și nu s-a însurat. – Cf. sl. chlakŭ „holtei”.