fixativ, ~ă [At: DA ms / Pl: ~i, ~e / E: fr fixatif] 1 a (D. substanțe, soluții) Care fixează (6) Si: (rar) fixator (1). 2 sn Soluție incoloră de rășină cu eter, alcool sau benzină, cu care se acoperă desenele executate cu cărbune, creion sau pastel pentru a împiedica ștergerea. 3 sn (Fot) Fixator (2). 4 sn Soluție care contribuie la menținerea coafurii.