Definiția cu ID-ul 950409:
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
fistău, fistăi, s.n. – (reg.; min.) Ciocan încovoiat, folosit în mină pentru spart roca (Șainelic, 1986). – Din germ. Fäustel „baros, ciocan de miner sau pietrar” (Cihac, cf. DER; MDA), prin intermediul magh. fustély (DER).