Definiția cu ID-ul 950402:

Arhaisme și regionalisme

firui, firuiesc, vb. tranz. – A face fir, a toarce: „Numai fata gazda-i / Pă firu ce firuiază / Cu ochiții lăcrimează” (Antologie, 1980: 66). – Din fir (< lat. filum) + suf. -ui (MDA).