FIROSCOS, -OASĂ adj. și sm. f. pop. Deștept, învățat ca un filosof: tocmai dumneata, prietene, ca să te găsești mai firoscos? ISP.; domnule firoscos, cum bag de seamă, dumneata ți-ai uitat și limba cînd ai plecat din țară ISP.; cîte basme firoscoșii Undeva spunea ’n vileag PANN. [prin etimologie populară din filosof, care, după credința oamenilor din popor, nu-i tocmai întreg la minte, ci cam țicnit, scos din fire].