2 intrări

4 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

finez, ~ă [At: DA ms / Pl: ~i, ~e / E: nct] 1-2 smf, a Finlandez (1-2).

FINÉZ, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din extremitatea nord-vestică a Rusiei europene și mai ales din Finlanda. ◊ (s. f.) limbă fino-ugrică vorbită de finezi; limbă finică. (< fr. finnois)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: finez (adj.)
finez1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • finez
  • finezul
  • finezu‑
  • fine
  • fineza
plural
  • finezi
  • finezii
  • fineze
  • finezele
genitiv-dativ singular
  • finez
  • finezului
  • fineze
  • finezei
plural
  • finezi
  • finezilor
  • fineze
  • finezelor
vocativ singular
plural
Intrare: finez (s.m.)
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • finez
  • finezul
  • finezu‑
plural
  • finezi
  • finezii
genitiv-dativ singular
  • finez
  • finezului
plural
  • finezi
  • finezilor
vocativ singular
  • finezule
  • fineze
plural
  • finezilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

finez, -ă fineză

etimologie: