film-spectacol s. n. Spectacol ecranizat ◊ „Folclorul muzical al nordului îndepărtat, într-un film-spectacol.” R.l. 24 XI 75 p. 2. ◊ „Un aspect inedit și de un real interes pentru aprofundarea problemelor dramaturgiei cehoviene [...] l-au însemnat filmele-spectacol proiectate în fiecare seară, printre care unele realizări devenite clasice [...]” R.lit. 21 II 85 p. 24; v. și Sc. 6 IV 84 p. 4 (din film + spectacol; cf. fr. film-spectacle; DMN 1969)