FIDUCIAR, -Ă I. adj. cu valoare fictivă, convențională. ♦ monedă ~ = monedă de hârtie cu o valoare convențională și cu putere circulatorie numai în interiorul unei țări; circulație ~ă = circulație a monedei fiduciare. II. s. m. legatar care trebuie să restituie un bun în virtutea unui fideicomis. (< fr. fiduciaire, lat. fiduciarius)