feudalism sn [At: CONTEMP, S. II, 1949, nr 120, 3/1 / P: fe-u~ / E: fr féodalisme, it feudalismo] 1 Organizare politică și economică a unei părți a Europei între sec. X și XV, bazată pe raporturile de fidelitate dintre suzeran și vasal și pe existența feudelor. 2 (Pex ) Tip de organizare politică și economică care, bazându-se pe marile proprietăți funciare și pe relațiile de dependență socială, amintește de feudalism (1). 3 (În doctrina marxistă) Organizare social-economică care urmează după sclavagism și precedă capitalismul și în care baza relațiilor o constituie stăpânirea feudală asupra pământului și dependența personală a țăranilor față de stăpânii feudali.