fesușor sm [At: MARIAN, INS. 464-465 / Pl: ~i / E: fes + -ușor] 1-2 (Șhp) Fescior. 3 (Ent; Mol și Buc) Gândac mic și rotund ca o mărgea roșie Si: fesul-popii (Porphyrophora polonica).

FESUȘOR sm. 🐙 Gîndac mic și rotund ca o mărgea roșie (Porphyrophora polonica) [fes].

FES (pl. fesuri) sn. 1 🎩 Acoperemînt al capului în formă de con trunchiat, mai adesea de dimie roșie, mai rar de altă coloare, din creștetul căruia atîrnă în genere un ciucur negru; se poartă mai ales de Turci și de alte popoare balcanice (🖼 2082); odinioară purtat și de boierii și cocoanele de la noi; în unele regiuni ale Munteniei, mai ales prin părțile dunărene, îl mai poartă și astăzi unele femei bătrîne: un om tînăr, de o statură mijlocie, purtînd un ~ pe cap NEGR.; am să-i aduc un ~ roș ... ca să-și mai aducă aminte de tinerețe CRG.; proverb pop.: i-a turtit ~ul, a făcut-o fiartă ¶ 2 🐙 FESUL-POPII = FESUȘOR [tc.].

fesușor s. m., pl. fesușori

fesușor s. m., pl. fesușori

fesușor (zool.) s. m., pl. fesușori

fesușor, fesușori, s.m. (reg.) gândac mic și rotund ca o mărgea roșie; fesul-popii.