9 definiții pentru feleleat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
feleleat sn [At: COD. VOR., 37/1 / V: (înv) felalet, felălet, felelat, fălălat, feleleatiu / Pl: ~uri / E: mg felelet „răspuns, responsabilitate”] (Trs; mgî) 1 Răspuns. 2 (Îe) A da (sau a vinde, a cumpăra) pe ~ A da (sau a vinde, a cumpăra) pe garanție. 3 Justificare.
fălălat sn vz feleleat
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
felalet sn vz feleleat
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
felălet sn vz feleleat
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
felelat sn vz feleleat
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
feleleatiu sn vz feleleat
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
felelét n., urĭ (ung. felelet). Vechĭ. Răspuns, replică, ripostă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
feleleat (-turi), s. n. – 1. Răspuns. – 2. Responsabilitate, solvență. Mag. felelet (DAR). Rar, în Trans. – Der. felelui, vb. (a răspunde, a garanta), din mag. felelni (DAR; Gáldi, Dict., 127).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
feleleat, feleleaturi, s.n. (reg.) 1. răspuns. 2. răspundere, responsabilitate, garanție. 3. apărare, justificare.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||