FEL (pl. -luri) sn. 1 Soiu, gen, neam, speță: ce ~ de om e?; cumpără tot ~ul de lucruri netrebuincioase; am văzut acolo animale de tot ~ul; am cunoscut eu multe ~uri de oameni, dar ca tine nu; șacalul e un ~ de cîine sălbatec din ținuturile calde; ~ de ~, de tot soiul: și abajurul și toate cele lucrate cu iglița în ~ de ~ de fețe CAR. ¶ 2 spec.: ~ de bucate, ~ de mîncare, sau simplu ~, rînd de bucate: cel mai mare ospăț se cuprindea în cîteva feluri de bucate NEGR. ¶ 3 Chip, mod: unii erau îmbrăcați într’un ~, alții într’alt ~; la ~, deopotrivă, asemenea, tot așa, în același chip; ce ~? cum? de ~, nicidecum, de loc, nici într’un chip; ~ și chip 👉 CHIP I. 7 ¶ 4 Origine, neam: e de ~ din Ardeal; sînt de ~ul meu din părțile Olteniei ¶ 5 Obiceiu, datină: precum e ~ul din bătrîni COȘB.; a-și face ~ul, a face cum îi e obiceiul, a-și face cheful ca și alte dăți: nu-i vorbă, noi tot ne făceam fel(i)ul așa cîteodată CRG.; a-i face cuiva ~ul, a-l da gata, a-l omorî: nu te-am știut eu că ești de aceștia, că de mult îți făceam fel(i)ul CRG. ¶ 5 Meserie, ocupațiune: tata de ~ul lui a fost dogar RV. -CRG. [ung. féle].