Phedra f. Mit. soția lui Thezeu, cauză printr’o falsă acuzare moartea fiului său vitreg Hipolyt și se spânzură de desperare. Subiectul unei tragedii de Racine.

Fedra = Phaedra.

FEDRA (PHAEDRA) (în mitologia greacă), fiica regelui Minos al Cretei și a reginei Pasifae. Soția lui Tezeu. S-a îndrăgostit de fiul ei vitreg, Hipolit, care însă a respins-o. Ca să se răzbune, l-a acuzat că a încercat să o seducă. După omorârea acestuia, F. cuprinsă de remușcări, s-a spânzurat. Mitul F. a inspirat numeroase tragedii (Sofocle, Racine, D’Annunzio ș.a.), precum și creații muzicale (Gluck, Massenet ș.a.).