fedeleș sn [At: NECULCE, ap. LET. II 360/24 / V: fid~, fiidil~, fideluș / Pl: ~uri, ~e / E: mg fedeleș „cu capac”] 1 (Îvp) Butoiaș mic în care țăranii își țin apa când lucrează la câmp. 2 (Reg; rar) Vas pentru transportul mâncării la câmp. 3 (Îe) A lega ~ A lega strâns și bine, ca să nu poată scăpa Si: a lega cobză. 4 (Reg) Petrecere la ginere acasă, în sâmbăta de dinaintea nunții. 5 (Reg) Obicei al băieților și al fetelor de la sate de a se aduna sâmbătă seara ca să danseze. 6 (Pop) Dans popular nedefinit mai de aproape.