favoáre s.f. 1 Avantaj care se acordă cu preferință cuiva; dovadă deosebită de bunăvoință față de cineva; privilegiu. ◊ Bilet de favoare = bilet pe baza căruia se poate intra gratuit (sau cu reducere) la un spectacol. ◊ expr. În favoarea cuiva = în folosul, în profitul cuiva. A apleca (sau a înclina) cîntarul în favoarea cuiva v. cîntar. A intra în favorul cuiva v. intra. A-și ridica glasul în favoarea cuiva (sau a ceva) v. ridica. 2 (la pl.) Semne de afecțiune pe care o femeie le dă unui bărbat. • pl.-oruri. și (înv.) favór s.n./ <fr. faveur, lat. favor, -is, it. favore.