2 intrări
8 definiții

Explicative DEX

fârță sf [At: POLIZU / Pl: ~țe / E: fo] 1 Ființă mică, care se mișcă neîncetat. 2 Persoană care colportează știri false, minciuni. 3 Femeie care își mișcă șoldurile provocator în timpul mersului. 4 Persoană indecentă Si: fleoarță (1), teleleică.

‡FÎRTĂ (pl. -te) sf. 🖋 Numele slovei Ф (f) din scrierea cirilică [vsl. frŭtŭ, fertŭ].

FÎRȚĂ sf. Copil mic și neastîmpărat.

fârță f. se zice de un copil mic și neastâmpărat: o fârță de copil. [V. fâță].

Ortografice DOOM

fîrtă s. f., pl. fîrte

Argou

fârță, fârțe s. f. (înv.) prostituată.

Arhaisme și regionalisme

fârță, fârțe, s.f. (reg.) copil neastâmpărat. 2. femeie plimbăreață, teleleică, fâță, fleoarță.

fấrță, s.f. v. fâță.

Intrare: fârtă
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fârtă
  • fârta
plural
  • fârte
  • fârtele
genitiv-dativ singular
  • fârte
  • fârtei
plural
  • fârte
  • fârtelor
vocativ singular —
plural —
Intrare: fârță
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fârță
  • fârța
plural
  • fârțe
  • fârțele
genitiv-dativ singular
  • fârțe
  • fârței
plural
  • fârțe
  • fârțelor
vocativ singular —
plural —