FARMAZON sm., -OANĂ (pl. -ne) sf. pop. 1 Vrăjitor (-toare), fermecător (-toare): piatra n’o poate lega, fie cît de mare farmazon VOR.; fata lui, care ci-că este o farmazoană cumplită CRG. ¶ 2 familiar Șiret: farmazonul nostru bietul Căpitan Ciupagea I. -GH.; înșelat d’atîtea ori de farmazonii noștri politici JIP. [rus. farmasonŭ, „francmason”].