farmac În Lex. reg., p. 32, citim: farmac „distanța dintre vîrful degetului mare și prima articulație, folosită ca unitate de măsură” (de la Piatra-Beamț). Este inserat și în DA, cu etimologia necunoscută, iar Scriban îl notează, fără nici o explicație, sub palmac. Este evident că este o varianta a lui palmac < tc. parmak (influențat de palmă, cum spune Scriban), dar schimbarea lui p- în -f poate surprinde. În orice caz, e important să notăm că imediat după cuvîntul discutat, în Gl. reg., urmează, din același județ, farmclîc, variantă la parmaclîc, deci, chiar dacă nu avem explicația schimbării, etimologia este asigurată.