FARISEU ~i m. 1) (la vechii evrei) Membru al unei grupări politico-religioase din perioada precreștină, care exprima, mai ales, interesele păturilor înstărite orășenești și care se caracteriza prin pedantism și ipocrizie în respectarea ritualului mozaic. 2) fig. Persoană ipocrită și orgolioasă. /< sl. farisei