Definiția cu ID-ul 445408:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
farafastîc (farafastîcuri), s. n. – 1. Fleac, bagatelă. – 2. Moft, capriciu, fasoane. Tc. falan-fistik (Iogu, GS, IV, 384), probabil încrucișat cu ngr. φαραφᾶς „fanfaron” (Cihac, II, 576; DAR), sau cu vreo intenție expresivă (cf. Iordan, BF, II, 189).