Definiția cu ID-ul 445392:

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

fald (falduri), s. n. – Pliu, cută. – Var. faldur. Pol. fald, rus. falda (Cihac, II, 107; Sanzewitsch 202), din germ. Falte. Var. este un sing. reconstituit pe baza pl. Se folosește mai ales la pl., pentru a desemna ansamblul artistic de pliuri al unui material asemănător cu postavul.