face² (a se ~) (a deveni, a se preface) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă fac, 3 sg. se face, imperf. 1 sg. mă făceam, perf. s. 1 sg. mă făcui, m.m.c.p. 1 pl. ne făcuserăm; conj. prez. 1 sg. să mă fac, 3 să se facă / (în formule fixe) facă-se (Facă-se voia Ta!); imper. 2 sg. afirm. fă-te, neg. nu te face; ger. făcându-mă; part. făcut corectat(ă)