2 intrări

2 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

fărălegi vi [At: PSAL. SCH. 404/6 / Pzi: ~egesc / E: fără (-de-) lege] (Înv) 1-2 A face o fărădelege (8-9) Si: a fărălegiui.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

fărălegí vb. IV (înv.) a face o fărădelege.

Intrare: fărălegire
fărălegire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fărălegire
  • fărălegirea
plural
  • fărălegiri
  • fărălegirile
genitiv-dativ singular
  • fărălegiri
  • fărălegirii
plural
  • fărălegiri
  • fărălegirilor
vocativ singular
plural
Intrare: fărălegi
verb (V407)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • fărălegi
  • fărălegire
  • fărălegit
  • fărălegitu‑
  • fărălegind
  • fărălegindu‑
singular plural
  • fărălegește
  • fărălegiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • fărălegesc
(să)
  • fărălegesc
  • fărălegeam
  • fărălegii
  • fărălegisem
a II-a (tu)
  • fărălegești
(să)
  • fărălegești
  • fărălegeai
  • fărălegiși
  • fărălegiseși
a III-a (el, ea)
  • fărălegește
(să)
  • fărălegească
  • fărălegea
  • fărălegi
  • fărălegise
plural I (noi)
  • fărălegim
(să)
  • fărălegim
  • fărălegeam
  • fărălegirăm
  • fărălegiserăm
  • fărălegisem
a II-a (voi)
  • fărălegiți
(să)
  • fărălegiți
  • fărălegeați
  • fărălegirăți
  • fărălegiserăți
  • fărălegiseți
a III-a (ei, ele)
  • fărălegesc
(să)
  • fărălegească
  • fărălegeau
  • fărălegi
  • fărălegiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)