3 definiții pentru făcăluitură

Explicative DEX

făcăluitu sf [At: BARCIANU, D. / Pl: ~ri / E: făcălui + -tură] (Reg) Sos consistent, făcut din legume fierte zdrobite.

făcăluitúră f., pl. ĭ. Mîncare făcăluită (fr. purée).

Arhaisme și regionalisme

făcăluitu s.f. (reg., înv.) zeamă groasă făcută din legume sau fructe făcăluite (v.); chiseliță, brei.

Intrare: făcăluitură
făcăluitură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • făcăluitu
  • făcăluitura
plural
genitiv-dativ singular
  • făcăluituri
  • făcăluiturii
plural
vocativ singular
plural