7 definiții pentru fârtai


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FÂRTÁI, fârtaie, s. n. (Reg.) Sfert. – Din magh. fertály.

FÂRTÁI, fârtaie, s. n. (Reg.) Sfert. – Din magh. fertály.

fârtai sn [At: (a. 1717) IORGA, S. D. XII, 235 / V: făr~, ~al, fărtal, ~ar, fărtar, (înv) fărtariu, fârtariu, sf~, sfârtar, sfârtariu, (sst) furtare sfp / Pl: ~e, (rar) ~tăi / E: mg fertály cf ferdelă, firtă] (Trs; Mol) 1 Sfert. 2 (Înv; nob) Fiecare grad de descendență nobiliară. 3 (Înv; îs) ~-de piatră A patra parte dintr-un coș (36), egal cu un stânjen cubic. 4 (Înv; îs) Un ~ de cofă A patra parte dintr-o cofa (10). 5 (Rar; îf fârtal) O treime dintr-un întreg.

fîrtáĭ n., pl. aĭe, -ál și -ár n., pl. e (ung. fertály, d. germ. viertel, sfert. V. sfert). Sfert (Trans.). Cantitate despărțită din alta maĭ mare (Mold.): un firtaĭ de lemne, de peatră. O veche măsură de capacitate săsească (un sfert de găleată) întrebuințată în Moldova pe la 1600. Despărțitură pe blazon: fîrtale de nobleță. – Și sfîrtaĭ (Trans. vest). În Mold. și cĭofîrtaĭ (din cĭofîrtă și firtaĭ), cantitate despărțită din alta maĭ mare. V. hartan.[1]

  1. În textul definiției apare și forma firtaĭ. LauraGellner

Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FÂRTÁI s. v. litră, pătrime, sfert.

fîrtai s. v. LITRĂ. PĂTRIME. SFERT.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

fârtái, fârtaie, (fărtai), s.n. – (reg.) 1. Măsură de capacitate pentru lichide, echivalent cu un sfert de litru: „Crâșmăriță fostu-ț-ai, / Fârtaiu nu l-ai împlut” (Papahagi, 1925: 232). 2. Unitate de măsură pentru terenuri, echivalent cu 1.700 m: „Patru fârtai (de pământ) fac o holdă” (ALRRM, 1971: 410). – Din magh. fertály (Bud, 1908; Scriban, DEX, MDA) < germ. Viertel „sfert” (Scriban).

fârtái, -ie, (fărtai), s.n. – 1. Măsură de capacitate pentru lichide, echivalent cu un sfert de litru: „Crâșmăriță fostu-ț-ai, / Fârtaiu nu l-ai împlut” (Papahagi 1925: 232). 2. Unitate de măsură pentru terenuri, echivalent cu 1700 m: „Patru fârtai (de pământ) fac o holdă” (ALR 1971: 410). – Din germ. Viertel „sfert”; Din magh. fertály (Bud 1908).

Intrare: fârtai
substantiv neutru (N65)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fârtai
  • fârtaiul
  • fârtaiu‑
plural
  • fârtaie
  • fârtaiele
genitiv-dativ singular
  • fârtai
  • fârtaiului
plural
  • fârtaie
  • fârtaielor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

fârtai

etimologie: