fârță sf [At: POLIZU / Pl: ~țe / E: fo] 1 Ființă mică, care se mișcă neîncetat. 2 Persoană care colportează știri false, minciuni. 3 Femeie care își mișcă șoldurile provocator în timpul mersului. 4 Persoană indecentă Si: fleoarță (1), teleleică.

FÎRȚĂ sf. Copil mic și neastîmpărat.

fârță f. se zice de un copil mic și neastâmpărat: o fârță de copil. [V. fâță].

fîrța-fîrța, V. fîț.

fârță, fârțe s. f. (înv.) prostituată.

fârță, fârțe, s.f. (reg.) copil neastâmpărat. 2. femeie plimbăreață, teleleică, fâță, fleoarță.

fấrță, s.f. v. fâță.