extraterestru, -ă **1. adj. Existent în afara globului pământesc ◊ „Probabil și ființele raționale extraterestre, dacă ele există, procedează la fel.” Sc. 6 V 61 p. 5. ◊ „Chestionat de curând asupra viitorului exobiologiei (studiul vieții extraterestre) cunoscutul astronom C.S. a făcut următoarele aprecieri.” Cont. 24 XI 78 p. 5; v. și R.l. 26 VI 84 p. 6; v. și astronaută, cola. ♦ 2. s. m. f. Persoană care aparține unei civilizații din afara Terrei v. mixare (1974), catastrofism, ET(I); v. și R.l. 18 VIII 80 p. 2 (din fr. extraterrestre; cf. engl. extraterrestrial; BD 1966; Fl. Dimitrescu în LR 2/62 p. 136; FC II 113; DT; DEX, DN3)