2 definiții pentru explorativ
Explicative DEX
explorativ, ~ă a [At: ARGHEZI, S. X, 18 / Pl: ~i, ~e / E: fr exploratif, cf eg explorative] (Rar) Care explorează (ceva) cu atenție.
Ortografice DOOM
explorativ adj. m., pl. explorativi; f. sg. explorativă, pl. explorative
- sursa: DOR (2008)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: explorativ
explorativ adjectiv
| adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)