experimentalist, -ă s. m. f. Promotor al experimentalismului ◊ „Joyce sau Eugen Ionescu pot fi considerați experimentaliști puri. Se înțelege de la sine că, deși am preluat acest termen de la italieni, sfera de semnificații în care îl încadrăm noi este mult mai extinsă, devenind, ca să zic așa, o adevărată categorie tipologică de creație și cunoaștere [...]” Luc. 4 II 84 p. 2 (cf. it. esperimentalista)