excizare, excizări s. f. Acțiunea de a exciza și rezultatul ei; extirpare; scobire (în lemn, în piatră sau în alt material). ♦ (Arhit.) Tehnică decorativă care constă din săparea câmpului în jurul motivului sau elementului care trebuie pus în evidență, folosită la lucrările de meplat și la executatea pisaniilor și a pietrelor de mormânt. – Din exciza.