EVACUA, evacuez, vb. I. Tranz. 1. A lăsa liber, a goli, a părăsi un imobil, o localitate, o regiune etc. 2. (Impr.) A scoate, în chip organizat, dintr-un loc și a duce în altul oameni, bunuri etc. 3. A elimina gazele din cilindrul unui motor cu ardere internă. ♦ A elimina reziduurile într-un proces de producție. 4. A elimina fecalele din intestine. [Pr.: -cu-a] – Fr. évacuer (lat. lit. evacuare).