O definiție pentru euriec


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

euriéc adj. m., pl. euriéci; f. sg. euriécă, pl. euriéce

Intrare: euriec
euriec adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • euriec
  • euriecul
  • euriecu‑
  • eurie
  • eurieca
plural
  • eurieci
  • euriecii
  • euriece
  • euriecele
genitiv-dativ singular
  • euriec
  • euriecului
  • euriece
  • euriecei
plural
  • eurieci
  • euriecilor
  • euriece
  • euriecelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)