2 intrări
2 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
EUHEMERÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al euhemerismului. (< fr. évhémériste)
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
euhemeríst s. m., adj. m., pl. euhemeríști; f. sg. euhemerístă, pl. euhemeríste
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: euhemerist (adj.)
euhemerist adjectiv
| adjectiv (A6) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
Intrare: euhemerist (s.m.)
euhemerist substantiv masculin
| substantiv masculin (M9) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)