2 intrări

2 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EUHEMERÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al euhemerismului. (< fr. évhémériste)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

euhemeríst s. m., adj. m., pl. euhemeríști; f. sg. euhemerístă, pl. euhemeríste

Intrare: euhemerist (adj.)
euhemerist adjectiv
adjectiv (A6)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • euhemerist
  • euhemeristul
  • euhemeristu‑
  • euhemeristă
  • euhemerista
plural
  • euhemeriști
  • euhemeriștii
  • euhemeriste
  • euhemeristele
genitiv-dativ singular
  • euhemerist
  • euhemeristului
  • euhemeriste
  • euhemeristei
plural
  • euhemeriști
  • euhemeriștilor
  • euhemeriste
  • euhemeristelor
vocativ singular
plural
Intrare: euhemerist (s.m.)
euhemerist substantiv masculin
substantiv masculin (M9)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • euhemerist
  • euhemeristul
  • euhemeristu‑
plural
  • euhemeriști
  • euhemeriștii
genitiv-dativ singular
  • euhemerist
  • euhemeristului
plural
  • euhemeriști
  • euhemeriștilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)