EUGENÍE (< fr.; {s} gr. eugenia „origine nobilă”) s. f. Disciplină care studiază aplicarea practică a biologiei eredității în ameliorarea genetică a individului. E. pozitivă promovează descendenții proveniți din indivizi excepționali dotați, iar e. negativă elimină (de la reproducere) efectele transmiterii în descendență a unor însușiri genetice nefavorabile. A fost fondată de Fr. Galton. Practicată empiric de unele popoare în Antic. (ex. spartanii); a fost discreditată, prin asocierea ei neștiințifică cu rasismul, de către naziști. Măsuri eugenice, pe bază de legislație adecvată, se aplică în prezent în peste 30 de țări, printre primele numărându-se Suedia, S.U.A., Germania (ex. sfatul genetic premarital este o formă de consiliere eugenică). În prezent se pune însă tot mai mult accentul pe eufenie.