EUCALÍPT (< fr. {i}; gr. eu „bine” + kalyptos „acoperit”) s. m. Denumire dată arborilor tropicali și subtropicali din genul Eucalyptus, familia mirtaceelor, cu frunze persistente, acoperite cu un strat ceros ce conține un ulei eteric parfumat și flori mici verzui. Sunt cei mai înalți arbori (până la 155 m), având o creștere foarte rapidă, de circa 5 m pe an. Frunzele conțin 0,25-4,5% uleiuri eterice, folosite în farmacie și parfumerie. Lemnul de e., foarte rezistent și dur, este folosit în construcții.