EUCALIPT, eucalipți, s. m. Gen de arbori giganți, tropicali și subtropicali, cu flori mici verzi și frunze persistente, din frunzele și scoarța cărora se extrag uleiuri eterice folosite în farmacie și în parfumerie, iar lemnul, rezistent și dur, se folosește în construcții (Eucalyptus); arbore din acest gen. [Pr.: e-u-] – Din fr., lat. eucalyptus.