3 definiții pentru etiopatogenie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ETIOPATOGENÍE s. f. ramură a medicinei care studiază cauzele și mecanismele bolilor. (după germ. Ätiopathogenese)

etiopatogeníe s. f. (med.) Studiul cauzelor și al mecanismelor de producere a bolilor ◊ „Malformațiile congenitale sunt de aceea boli cu etiopatogenie complexă, cel mai adesea congenitală sau, mai rar, mixtă – congenitală și ereditară.” Cont. 16 III 79 p. 5 //din etio[logie] + patogenie//


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

etiopatogeníe s. f., g.-d. art. etiopatogeníei

Intrare: etiopatogenie
etiopatogenie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • etiopatogenie
  • etiopatogenia
plural
genitiv-dativ singular
  • etiopatogenii
  • etiopatogeniei
plural
vocativ singular
plural