2 definiții pentru eticitate


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

eticitáte s. f. Caracterul a ceea ce este moral ◊ „[Petrarca saluta în] Parini pe cel dintâi care restituia poeziei implicita ei eticitate. R.lit. 2 I 84 p. 22 (din etic + -itate)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

eticitáte s. f., g.-d. art. eticității

Intrare: eticitate
eticitate substantiv feminin
substantiv feminin (F117)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • eticitate
  • eticitatea
plural
genitiv-dativ singular
  • eticități
  • eticității
plural
vocativ singular
plural