3 definiții pentru etelism
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
etelism sn [At: DN3 / E: it etelismo, ger Ethelismus] (Flz) Teorie potrivit căreia voința este forța fundamentală a conștiinței, a spiritului.
ETELISM s.n. (Fil.) Teorie potrivit căreia voința este forța fundamentală a conștiinței, a spiritului. [< it. etelismo, germ. Ethelismus, cf. gr. ethelein – a voi].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ETELISM s. n. teorie potrivit căreia voința este forța fundamentală a conștiinței, a spiritului. (< germ. Ethelismus)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: etelism
substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
etelismsubstantiv neutru
- 1. Teorie potrivit căreia voința este forța fundamentală a conștiinței, a spiritului. DN
etimologie:
- etelismo DN