2 definiții pentru eseism


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

eseism sn [At: ROMÂNIA LITERARĂ, 1970, nr. 87, 20/2 / E: eseu + -ism] Tendință în publicistica literară, care se manifestă prin cultivarea excesivă a stilului eseistic.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: eseism
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • eseism
  • eseismul
  • eseismu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • eseism
  • eseismului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)