Definiția cu ID-ul 444934:


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

erúpe (erúp, erúpt), vb. – A face erupție, a ieși afară, a izbucni. Lat. erumpere (sec. XIX), conjugat ca rupe.Der. (din fr.) eruptiv, adj.; erupți(un)e, s. f.