ERITROPOIÉZĂ (< fr. {i}; {s} gr. erythros „roșu” + poiesis „creare”) s. f. Proces de formare a globulelor roșii (eritrocite). E. începe încă din viața embrionară, în splină și în ficat, apoi în măduva osoasă. După naștere, e. are loc în măduva câtorva oase (stern, oasele late ale craniului, coaste, creasta iliacă a osului coxal). Alterarea e. dă naștere la afecțiuni caracteristice (anemii, poliglobulii). V. hematopoieză.