7 definiții pentru eretocrit eretecrit eretocritis erotocrit


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

eretocrit sm [At: (a. 1783) GÁLDI, M. PHAN. 183 / V: eroto~ (pl: ~tes), (îvr) ~is (pl: -te), eretec~ (pl: ~tes) / Pl: ~iți, (îvr) ~e / E: ngr αἱρετοκριτικός[1]] (Jur; grî) Arbitru. modificată

  1. În original incorect: αἱβετοκριτικός — LauraGellner

eretocritis sn vz eretocrit


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ERETOCRÍT s. v. arbitru, judecător.

eretocrit s. v. ARBITRU. JUDECĂTOR.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

EROTOCRITUL, scriere populară în versuri, din a doua jumătate a sec. 17, atribuită poetului cretan Vincenzo Cornaros și având la origine romanul cavaleresc medieval francez „Paris et Vienne” (sec. 15). Cartea, celebrând puterea dragostei, a fost tradusă pentru prima oară în limba română în sec. 18, cunoscând o largă circulație.

Intrare: eretocrit
eretocrit substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • eretocrit
  • eretocritul
  • eretocritu‑
plural
  • eretocrite
  • eretocritele
genitiv-dativ singular
  • eretocrit
  • eretocritului
plural
  • eretocrite
  • eretocritelor
vocativ singular
plural
eretecrit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
eretocritis
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
erotocrit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)