7 definiții pentru eretocrit eretecrit eretocritis erotocrit


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

eretocrit sm [At: (a. 1783) GÁLDI, M. PHAN. 183 / V: eroto~ (pl: ~tes), (îvr) ~is (pl: -te), eretec~ (pl: ~tes) / Pl: ~iți, (îvr) ~e / E: ngr αἱρετοκριτικός[1]] (Jur; grî) Arbitru. modificată

  1. În original incorect: αἱβετοκριτικός — LauraGellner

Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ERETOCRÍT s. v. arbitru, judecător.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

EROTOCRITUL, scriere populară în versuri, din a doua jumătate a sec. 17, atribuită poetului cretan Vincenzo Cornaros și având la origine romanul cavaleresc medieval francez „Paris et Vienne” (sec. 15). Cartea, celebrând puterea dragostei, a fost tradusă pentru prima oară în limba română în sec. 18, cunoscând o largă circulație.

Intrare: eretocrit
eretocrit substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • eretocrit
  • eretocritul
  • eretocritu‑
plural
  • eretocrite
  • eretocritele
genitiv-dativ singular
  • eretocrit
  • eretocritului
plural
  • eretocrite
  • eretocritelor
vocativ singular
plural
eretecrit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
eretocritis
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
erotocrit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)