O definiție pentru ereticitură
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ereticitură sf [At: VARLAAM-IOASAF, 38r/15 / Pl: ~ri / E: eretic + -tură] (Îvr) 1-5 Erezie1 (1-5).
Intrare: ereticitură
ereticitură substantiv feminin
substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |