O definiție pentru epitimisis

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

epitimisis (gr. epitimisis „modificare”, „ajustare”), figură care constă în reluarea unei noțiuni cu altă expresie, considerată mai justă (I): „Am scris iubire? Iartă... citește: adorare... ”(V. Voiculescu) Cf. lat.: „non amor est, verum ardor vel furor iste” [„nu este dragoste, aceasta, ci patimă sau nebunie”] ( L., § 785) Sin. expolițiune, antorism.

Intrare: epitimisis
epitimisis substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • epitimisis
  • epitimisisul
  • epitimisisu‑
plural
  • epitimisisuri
  • epitimisisurile
genitiv-dativ singular
  • epitimisis
  • epitimisisului
plural
  • epitimisisuri
  • epitimisisurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)