O definiție pentru epitimisis
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
epitimisis (gr. epitimisis „modificare”, „ajustare”), figură care constă în reluarea unei noțiuni cu altă expresie, considerată mai justă (I): „Am scris iubire? Iartă... citește: adorare... ”(V. Voiculescu) Cf. lat.: „non amor est, verum ardor vel furor iste” [„nu este dragoste, aceasta, ci patimă sau nebunie”] ( → L., § 785) Sin. expolițiune, antorism.
Intrare: epitimisis
epitimisis substantiv neutru
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)