3 definiții pentru epigonation epigonatiu


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

epigonation sn [At: LM / Pl: ? / V: epigonatiu / E: fr épigonation] (Înv) Genunchier purtat de episcopi.[1] modificată

  1. În original, cuv. și etimologia acestuia, incorecte: epigonatiou, resp. épigonatiou LauraGellner

epigonatiu sn vz epigonation


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

epigonátion (-oáne), s. n. – Ornament sacerdotal care se poartă atîrnat la nivelul genunchiului drept. Ngr. ἐπιγονάτιον.

Intrare: epigonation
epigonation substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • epigonation
  • epigonationul
  • epigonationu‑
plural
  • epigonatioane
  • epigonatioanele
genitiv-dativ singular
  • epigonation
  • epigonationului
plural
  • epigonatioane
  • epigonatioanelor
vocativ singular
plural
epigonatiu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)