epigonát, epigonate s. n. Veșmânt arhieresc în formă de romb, care se leagă cu un șnur după gât, atârnând pe genunchiul drept, și care simbolizează sabia spirituală (cuvântul lui Dumnezeu) cu care trebuie să fie înarmat arhiereul; bederniță. ♦ Distincție dată preoților care se evidențiază în activitatea pastorală. – Din gr. epigonatis.