3 definiții pentru epifitie

epifitie sf [At: DN3 / Pl: ~ii / E: fr épiphytie] Boală care atacă plantele în anumite perioade de timp.

EPIFITÍE s.f. (Bot.) Boală care atacă plantele în anumite perioade de timp. [Gen. -iei. / < fr. épiphytie].

EPIFITÍE s. f. boală care atacă diverse plante din același loc. (< fr. épiphytie)

Intrare: epifitie
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular epifitie epifitia
plural
genitiv-dativ singular epifitii epifitiei
plural
vocativ singular
plural